Când judecătorul rescrie procesul: Hotărâri neașteptate în apel

Când judecătorul decide soarta unui proces?

Marius BOMBESCU, 11 iulie 2026, 00:01

Uneori, în sălile de judecată, hotărârile instanțelor depășesc cu mult simplele erori de interpretare legală sau evaluare a probelor.

Ele ajung să schimbe din temelii obiectul litigiului, transformând radical substanța procesului.

Nu vorbim doar de o ajustare a temeiului juridic sau o reîncadrare superficială, ci de crearea unei cauze juridice distincte, cu propriile sale premise, cerințe probatorii și consecințe.

Practic, centrul de greutate al acțiunii se mută într-o direcție complet neașteptată de părți.

Judecătorul, artizan sau distrugător al litigiului?!

Un exemplu elocvent este cazul în care o instanță de apel, sesizată cu o contestație împotriva încetării unui contract individual de muncă pe durata perioadei de probă – contestată pe motiv de dol și caracter abuziv – ajunge să admită acțiunea invocând dispozițiile articolului 173 din Codul Muncii, referitoare la transferul de întreprindere. Această abordare depășește cu mult principiul iura novit curia, care permite judecătorului să aplice legea chiar dacă părțile nu au invocat-o corect. Aici, judecătorul nu doar că aplică legea, ci reinventează practic litigiul, transformând cauza juridică inițială.

Într-un proces civil, chiar și într-un litigiu de muncă, rolul judecătorului nu este de a reconstrui acțiunea reclamantului, ci de a soluționa cererea formulată de acesta în limitele legii.

Speța care a generat această analiză a vizat contestarea unei decizii de încetare a contractului individual de muncă în perioada de probă, fundamentată pe articolul 31 alineatul (3) din Codul Muncii. Reclamanta solicita anularea deciziei, reintegrarea în funcție și plata salariilor restante. Argumentele sale principale au fost structurate pe două direcții esențiale.

Prima linie de argumentație a vizat existența dolului.

Reclamanta a susținut că a fost indusă în eroare în momentul încheierii noului contract de muncă și al încetării raportului cu fostul angajator.

Ea a argumentat că i s-a creat impresia falsă că trecerea de la o societate la alta nu implică riscuri și că relația de muncă va continua, în esență, în aceleași condiții.

Judecătorul poate schimba litigiul, transformându-l într-o nouă cauză juridică!

A doua direcție de argumentare s-a concentrat pe caracterul abuziv al încetării contractului în perioada de probă.

Reclamanta a pretins că perioada de probă a fost stipulată doar formal, iar decizia de încetare a mascat, de fapt, o concediere reală, care ar fi trebuit să respecte condițiile stricte și motivele prevăzute de Codul Muncii.

Tribunalul București, în primă instanță, a respins cererea reclamantei. Instanța a concluzionat că acuzația de dol nu a fost probată și că notificarea de încetare emisă în perioada de probă, conform articolului 31 alineatul (3) din Codul Muncii, nu necesita o motivare expresă.

Cu toate acestea, în faza de apel, litigiul a luat o cu totul altă turnură. Instanța de apel a adus în discuția părților aplicabilitatea dispozițiilor referitoare la transferul de întreprindere. În cele din urmă, a admis apelul nu pe baza constatării dolului sau a sancționării unui abuz în exercitarea dreptului de încetare în perioada de probă, ci pe considerentul că a existat un transfer de întreprindere între cele două societăți implicate.

Această abordare a transformat radical temeiul juridic al acțiunii, ilustrând o intervenție extinsă a instanței în definirea obiectului litigiului.