Camelia Bogdan cere sesizarea CCR într-un dosar judecat astăzi la instanța supremă

Ce a stârnit controversa legată de încheierea 365?

Înalta Curte de Casație și Justiție va analiza astăzi recursul depus de fosta magistrat Camelia Bogdan, o acțiune menită să obțină trimiterea a două chestiuni de drept către Curtea Constituțională. Această mișcare juridică vizează o încheiere anterioară prin care instanțele inferioare au refuzat să sesizeze CCR.

În documentele sale de apel, Bogdan argumentează că tribunalul care a respins inițial cererea a depășit competențele sale, intrând în evaluarea propriu-zisă a argumentelor de neconstituționalitate, o sarcină rezervată exclusiv Curții Constituționale.

Fosta judecătoare solicită ca instanța supremă să examineze două aspecte distincte, considerând că verificarea admisibilității excepțiilor a fost efectuată în afara limitelor legale.

Conform explicațiilor din recurs, instanța ar fi trebuit doar să constate dacă obiecțiile formulate erau pertinente, actuale și serioase, nu să Totuși, Bogdan susține că s-a realizat o adevărată dezbatere pe fond, un atribut specific Curții Constituționale.

Dezbaterile vizează, în principal, interpretarea articolului 341, alineatul (6), litera c) din Codul de procedură penală, în contextul plângerii formulate împotriva unei decizii de clasare.

Unul dintre pilonii centrali ai argumentației juridice este ideea că persoana vizată de o astfel de soluție devine un „suspect de facto”, fără a dispune de instrumentele procesuale specifice pentru exercitarea dreptului la apărare. În memoriile sale, Camelia Bogdan invocă principiul prezumției de nevinovăție, dreptul fundamental la apărare, accesul la justiție și posibilitatea unui remediu efectiv.

Ea subliniază că o încheiere emisă în procedura reglementată de articolul 341 are caracter definitiv, lăsând persoana afectată de schimbarea temeiului clasării fără o cale procesuală ulterioară de a contesta acuzația derivată din hotărârea instanței.

Magistrata se sprijină pe jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pledând că modificarea temeiului clasării spre retinerea elementelor constitutive ale unei infracțiuni poate eroda prezumția de nevinovăție și drepturile de apărare.

Norma invocată ar permite instanței, în anumite condiții, să altereze temeiul juridic al soluției de clasare și să rețină existența elementelor unei infracțiuni, chiar dacă persoana nu a capătat statutul de suspect sau inculpat și nu a beneficiat de garanțiile procesuale specifice unui acuzat.

Contextul imediat al acestui recurs este dat de controversata încheiere numărul 365, emisă la data de 11 septembrie 2025, în cadrul dosarului nr. 2655/1/2023, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Presa specializată, inclusiv PRESShub, a raportat în luna septembrie 2025 că această decizie, pronunțată de judecătoarea Lia Savonea, care la acea vreme era judecător de cameră preliminară la ÎCCJ, iar acum ocupă funcția de președinte al instanței supreme, a reținut elemente referitoare la presupusa conduită penală a fostei judecătoare Camelia Bogdan, legată de dosarul ICA.

În acea cauză inițială, se discutase o plângere împotriva unei soluții de neurmărire sau netrimiteri în judecată care o vizua pe Bogdan. Ulterior, această încheiere a devenit un argument cheie în procedura de revizuire a condamnării lui Dan Voiculescu în dosarul ICA.

Tribunalul București a acceptat în principiu cererea de revizuire formulată de Voiculescu, iar documentele depuse de Camelia Bogdan în cadrul dosarului de revizuire au susținut că încheierea ÎCCJ nu poate fi asimilată cu o condamnare penală rezultată dintr-un proces în care ea ar fi avut statutul de inculpat și s-ar fi putut apăra.

În luna mai a anului 2026, Bogdan a contestat și procedura de revizuire, argumentând că nu are o calitate formală de parte în dosar, deși este persoana direct vizată de acuzațiile care stau la baza cererii de revizuire. Un alt aspect distinct din recurs privește procedura de contestare a respingerii sesizării către Curtea Constituțională.

Articolul 29, alineatul (5) din Legea nr. 47/1992 stipulează că încheierea prin care instanța se pronunță asupra cererii de sesizare a CCR poate fi atacată cu recurs, iar acest termen trebuie judecat în termen de trei zile.

De ce e crucial pentru dosarul Dan Voiculescu?

Camelia Bogdan susține că, în cazul ei, acest termen legal a fost redus la o simplă teorie.

În motivele de recurs, se arată că încheierea atacată a fost emisă la data de 25 noiembrie 2025, iar cauza a ajuns la judecată la ÎCCJ abia la aproximativ 11 luni distanță.

Mai mult, Bogdan afirmă că dosarul a fost înregistrat la ÎCCJ cu aproximativ șase luni înainte de termenul de judecată, ceea ce, în opinia sa, transformă calea de atac urgentă prevăzută de lege într-un „remediu iluzoriu”. Din acest motiv, fosta judecătoare ridică în fața ÎCCJ o excepție de neconstituționalitate, susținând că aplicarea concretă a textului, în condițiile în care un recurs care ar trebui soluționat în trei zile ajunge să fie judecat după aproape un an, încalcă multiple garanții constituționale și convenționale.

Cazul are o importanță majoră și în disputa privind revizuirea condamnării lui Dan Voiculescu din dosarul ICA. Camelia Bogdan a făcut parte din completul care l-a condamnat definitiv pe Voiculescu în anul 2014 la 10 ani de închisoare.

În ultimul an, încheierea ÎCCJ din 11 septembrie 2025 a devenit una dintre piesele centrale ale argumentației pentru revizuirea condamnării. Presse a relatat că Tribunalul București a deschis calea revizuirii bazându-se pe această încheiere, în care au fost făcute constatări referitoare la conduita fostei judecătoare.

În paralel, Camelia Bogdan a contestat procedura de revizuire, susținând că este pusă în situația de a se apăra împotriva unor acuzații penale care nu au fost stabilite printr-o hotărâre penală pronunțată în urma unui proces în care să fi avut calitatea de acuzat.

Fosta judecătoare a mai contestat și recuzarea completului care judecă revizuirea dosarului ICA, argumentând că este direct vizată de premisa factuală pe care se bazează cererea de revizuire. Astfel, ÎCCJ va trebui să decidă dacă admite recursul și deschide calea către examinarea de către Curtea Constituțională a celor două probleme de constituționalitate invocate de fosta judecătoare.

Articolul „Camelia Bogdan cere instanței supreme să sesizeze CCR într-un dosar în care Lia Savonea a reținut existența unui abuz în serviciu. Recursul se judecă astăzi” apare prima dată în PRESShub. În documentele sale, Camelia Bogdan invocă dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție, accesul la justiție și dreptul la un remediu efectiv. Ea susține că o încheiere pronunțată în procedura prevăzută de articolul 341 este definitivă și că persoana vizată de schimbarea temeiului clasării nu ar avea ulterior o cale procesuală prin care să conteste acuzația rezultată din hotărârea instanței.

Bogdan invocă inclusiv jurisprudența CCR, CEDO și CJUE și susține că schimbarea temeiului clasării în sensul reținerii elementelor constitutive ale unei infracțiuni poate afecta prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare.

Normă permite instanței ca, în anumite condiții, să schimbe temeiul juridic al soluției de clasare și să rețină existența elementelor constitutive ale unei infracțiuni, deși persoana vizată nu a dobândit calitatea de suspect sau inculpat și nu a beneficiat de garanțiile procesuale ale unui acuzat. Unul dintre argumentele centrale ale recursului este că persoana vizată de o asemenea soluție ar putea ajunge un „suspect de facto”, fără să aibă la dispoziție mecanismele procesuale prin care un suspect sau inculpat își poate exercita dreptul la apărare.

Miza directă este o încheiere din septembrie 2025. Recursul este legat de controversata încheiere nr. 365 din 11 septembrie 2025, pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr. 2655/1/2023.

PRESShub a relatat în septembrie 2025 că încheierea, pronunțată de judecătoarea Lia Savonea, atunci judecător de cameră preliminară la ÎCCJ și în prezent președinta instanței supreme, a reținut elemente referitoare la presupusa conduită penală a fostei judecătoare Camelia Bogdan în legătură cu dosarul ICA. În acel dosar fusese formulată o plângere împotriva unei soluții de neurmărire/netrimitere în judecată care o viza pe Bogdan. Încheierea ÎCCJ a devenit ulterior un argument folosit în procedura de revizuire a condamnării lui Dan Voiculescu în dosarul ICA.

Tribunalul București a admis în principiu cererea de revizuire formulată de Voiculescu, iar documentele depuse de Camelia Bogdan în dosarul de revizuire au susținut că încheierea ÎCCJ nu poate fi echivalată cu o condamnare penală pronunțată după un proces în care ea să fi avut calitatea de inculpat și să se fi putut apăra.

Cazul are o miză importantă și în disputa privind revizuirea condamnării lui Dan Voiculescu din dosarul ICA. PRESShub a relatat că Tribunalul București a deschis calea revizuirii în baza acestei încheieri, în care au fost făcute constatări referitoare la conduita fostei judecătoare.