Acte și Drepturi
Proceduri

Bursa de la București atinge un nivel istoric, în așteptarea desemnării prim-ministrului

Daniela Marinescu 05.10.2026

Aurelian Dochia, analist financiar citat de ZF: ce spune el?

Bursa de Valori din București a înregistrat o performanță remarcabilă, atingând cote istorice, într-un moment crucial marcat de așteptarea desemnării noului prim-ministru.

Această mișcare ascendentă spectaculoasă s-a materializat în prima zi de tranzacționare a săptămânii, când indicatorul BET a reușit să urce cu aproximativ 4%, constituindu-se astfel în cea mai bună ședință de piață din cursul acestui an.

Această evoluție pozitivă a fost direct legată de decizia luată vineri de agenția de rating Standard & Poor’s (S&P), care a optat pentru menținerea României în categoria țărilor cu profil de investiții (investment grade).

În contextul acestei confirmări, atmosfera din piața de capital s-a transformat radical. Investitorii, care în ultimele săptămâni au fost conduși de prudență și de temerea unei posibile retrogradări a țării în categoria „junk” (credit de masă), au revenit cu un nou val de optimism.

Ajustările de poziții efectuate anterior, menite să protejeze portofoliile împotriva unui eventual downgrade, au fost inversate, generând o cerere intensă pentru acțiuni. Randamentul titlurilor de stat cu scadență de zece ani a reflectat această schimbare de sentiment, coborând de la nivelul de circa 7,6% la aproximativ 7,2%.

Impactul deciziei S&P nu s-a limitat doar la piața de acțiuni, fiind simțit și în segmentul obligațiunilor de stat.

Alexandru Nazare, care ocupă funcția de ministru interimar al Finanțelor, a comunicat public că randamentele au înregistrat o scădere pe toate maturitățile disponibile. Mai mult decât atât, cererea generată pentru o emisiune benchmark, redeschisă de către Ministerul Finanțelor, a depășit pragul de 1,2 miliarde de lei.

Această situație favorabilă a permis statului român să acceseze împrumuturi la un cost mai mic decât cel observat pe piața secundară, un avantaj semnificativ pentru bugetul național.

Detaliind evoluția indicelui BET, creșterea de aproximativ 4% din ziua menționată nu a fost o mișcare generalizată, ci a fost propulsată de performanțele unor companii majore listate la Bursa de Valori București. Dintre acestea, Cris-Tim a înregistrat un salt de 14,7%, urmată de One United, care a avansat cu 9,4%. Transelectrica a beneficiat de o creștere de 7,3%, în timp ce BRD SocGen a urcat cu 7,1% și Transgaz cu 6,8%.

Ca urmare a acestor mișcări, valoarea totală a companiilor cotate pe piața principală a crescut într-o singură ședință cu 17,3 miliarde de lei, atingând suma de 689 de miliarde de lei.

Aurelian Dochia, analist financiar citat de publicația ZF, a interpretat acest salt al indicelui BET ca un semnal clar al optimismului crescut al investitorilor. El a subliniat că, în absența altor evenimente majore care să justifice această schimbare bruscă de atitudine, este logic să presupunem că trecerea cu succes a „examenului” impus de agențiile de rating a fost factorul determinant.

Totuși, expertul a emis și o avertizare, precizând că economia României rămâne fragilă și că consolidarea încrederii va necesita semnale pozitive suplimentare, nu doar o singură victorie.

Lichiditatea totală înregistrată la BVB în ziua respectivă a însumat 156 milioane de lei, dintre care 116 milioane de lei s-au concentrat pe cele două piețe de acțiuni. În topul tranzacțiilor după volum, Banca Transilvania a dominat cu 17,6 milioane de lei, urmată de OMV Petrom, cu 13,8 milioane de lei, și de ETF-ul BET Patria-TradeVille.

Contextualizarea acestei reveniri este esențială pentru a înțelege magnitudinea schimbării.

Revenirea puternică: cine a condus această înălțare?

Mișcarea de luni vine după o perioadă dificilă, caracterizată de o corecție de aproximativ 10% față de maximul atins de indicele BET în luna august și de cinci săptămâni consecutive de scăderi.

Incertitudinile politice au amplificat presiunea la vânzare în această perioadă, deși piața începuse deja să anticipeze că România va reuși să evite retrogradarea.

În cele trei ședințe de tranzacționare anterioare deciziei finale a S&P, BET câștigase deja aproximativ 1.500 de puncte, pe măsură ce consensul din piață indica tot mai clar că țara urma să treacă testul impus de agenția americană.

Revenirea puternică, condusă de acțiunile companiilor mari din sectorul energetic și bancar, are și o explicație tehnică. După corecția accentuată din ultimele luni, numeroase titluri au ajuns la niveluri considerate atractive pentru cumpărare. Investitorii care se retrăseseră înaintea anunțului S&P au început să își refacă pozițiile, profitând de aceste oportunități de preț.

Standard & Poor’s a oferit explicații detaliate privind motivul pentru care România a reușit să își păstreze ratingul BBB-. Agenția a recunoscut existența unor riscuri importante persistente, printre care se numără nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, necesarul mare de finanțare externă, creșterea costurilor de împrumut și persistența incertitudinii politice.

Într-un scenariu negativ, prelungirea crizei politice și lipsa unor măsuri fiscale credibile ar putea eroda încrederea investitorilor, exercitând o presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale statului.

Menținerea ratingului la nivelul „BBB-” plasează România în categoria țărilor recomandate pentru investiții, dar este, de asemenea, ultima treaptă înainte de intrarea în zona de credit de masă („junk”). Astfel, orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe ar putea deveni relevantă pentru recalificarea țării. Decizia S&P de a nu retrograda România s-a bazat pe aprecierea progrelelor realizate în consolidarea fiscală pe parcursul anilor 2025 și 2026.

Pentru Standard & Poor’s, problema nu se rezumă doar la nivelul actual al deficitului, ci vizează capacitatea României de a continua ajustarea fiscală și de a reduce dezechilibrul extern. Agenția avertizează că necesarul semnificativ de finanțare externă și ponderea ridicată a nerezidenților în deținerea datoriei publice lasă economia vulnerabilă la fluctuațiile de încredere ale investitorilor globali.

În scenariul de bază, agenția pornește de la ipoteza că România va forma un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028.

Pentru anul curent, S&P notează că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas pe traiectoria stabilită.

Concret, peste 90% din granturile din Planul Național de Redresare și Reziliență (RRF) și peste 95% din împrumuturile RRF au fost securizate până în luna septembrie.

Investițiile publice sunt estimate la 8,5% din Produsul Intern Brut (PIB), iar fondurile europene care ar urma să intre în România în 2026 sunt estimate la aproximativ 3,5% din PIB.

Evoluția din ultimele zile demonstrează cât de rapid se poate transforma sentimentul investitorilor atunci când dispare un risc considerat major. Începând cu data de 29 septembrie, momentul în care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirma că execuția bugetară constituie un pilon fundamental pentru păstrarea ratingului României, indicele BET s-a apreciat cu 9%.

În aceeași perioadă, titlurile companiei Cris-Tim au înregistrat o creștere de 40%, Nuclearelectrica a avansat cu 20%, iar Transelectrica cu 18%, ilustrând puterea reacției pieței la vestile pozitive din domeniul ratingului suveran.