Bugetul UE, mărul discordiei: Irlanda vrea tăieri, România ripostează

Dublinul forțează nota la Bruxelles?

Reforma bugetară propusă de președinția irlandeză a Consiliului UE a aruncat în aer negocierile de la Bruxelles.

Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul cadru financiar, a transmis un mesaj tranșant: propunerea irlandeză este inacceptabilă.

Într-o luare de poziție publicată sâmbătă, eurodeputatul a avertizat că acest plan ignoră atât prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea, cât și noile urgențe ale Europei: apărarea și competitivitatea economică.

Parlamentul European a votat deja, în aprilie, pentru o creștere moderată de 10% a bugetului, un detaliu pe care Dublinul a ales să îl ignore complet.

Ce se ascunde în spatele cifrelor?

Miza este uriașă și va fi tranșată pe 15-16 octombrie, când liderii celor 27 de state membre se vor reuni pentru a analiza planul irlandez. Pentru ca viitorul Cadrul Financiar Multianual (2028-2034) să fie adoptat, este nevoie de unanimitate, iar tensiunile sunt deja la cote maxime.

În timp ce Comisia Europeană propunea anul trecut un plafon de 2.000 de miliarde de euro, Dublinul vine cu o foarfecă tăioasă: o reducere de 8%, adică o economie de 141 de miliarde de euro.

Rezultatul? Un buget total de 1.600 de miliarde. Chiar și așa, suma ar fi cu 30% mai mare decât cea din ciclul actual (2021-2027).

România, în prima linie a negocierilor bugetare!

Analiza detaliată a propunerii scoate la iveală cifre amețitoare. Dacă în prețurile anului 2025 Comisia estima 1.760 de miliarde de euro, Irlanda taie direct în carne vie: fondurile pentru dezvoltare regională, agricultură și pescuit scad cu 3%, în timp ce alocările pentru competitivitate și securitate sunt reduse drastic, cu 13%.

Pentru a îndulci pilula, Dublinul mizează pe venituri suplimentare de 55 de miliarde de euro, obținute din taxe vamale și vânzarea certificatelor verzi către marii jucători din piață.

Dincolo de cifre, Europa este divizată. Germania, Olanda și statele nordice vor un buget auster, în timp ce Italia, Spania și Polonia cer investiții pe măsură.

România, unul dintre marii beneficiari ai fondurilor europene, are în joc peste 60 de miliarde de euro. Acești bani nu sunt însă „bătuți în cuie”, iar delegația română se pregătește de o luptă dură în lunile ce urmează. Bucureștiul se opune ferm tăierilor care vizează apărarea și securitatea, considerând că astfel de economii pun în pericol stabilitatea întregului continent.