Bucureștiul și Ilfovul: aproape 2,9 milioane de mașini pe drumuri

Spațiul necesar pentru parcare

Bucureștiul și județul Ilfov sunt suprasarcinate. Conform datelor Registrului Auto Român din 2025, publicate de Primăria Capitalei, cele două zone au înregistrate un total de 2.867.404 de autoturisme. O cifră abstractă, care devine șocantă doar când încercăm să o vizualizăm. Dacă am încerca să parcam aceste mașini una lângă alta, în locuri standard, am constata că spațiul necesar este enorm.

Un loc de parcare clasic măsoară aproximativ 2,5 metri la lățime și 5 metri la lungime, adică circa 12,5 metri pătrați. Pentru toată flota de aproape 2,9 milioane de vehicule, spațiul strict ocupat de caroserii s-ar ridica la 35,84 milioane de metri pătrați. Asta înseamnă aproape 36 de kilometri pătrați, o suprafață comparabilă cu un întreg sector administrativ din Capitală, fiind chiar mai extinsă decât Sectorul 2. Chiar și fără aleile de circulație sau trotuare, doar dreptunghiurile pentru mașini ar acoperi aproximativ 15% din suprafața totală a municipiului București.

Mașini vechi și planul de restricții

Totuși, o parcare funcțională nu înseamnă mașini lipite unele de altele. Trebuie luate în calcul aleile de manevră și căile de acces. Folosind o estimare realistă de 20 de metri pătrați per autoturism (inclusiv spațiul de mișcare), nevoia de teren crește dramatic. Cele aproape 2,9 milioane de mașini ar necesita peste 57 de milioane de metri pătrați. Suprafața totală s-ar apropia de 57–60 de kilometri pătrați, reprezentând aproape un sfert din teritoriul Bucureștiului. Ca perspectivă, doar spațiul pentru parcare ar fi de aproximativ 17 ori mai mare decât întregul Principat al Monaco.

Situația este agravată de starea tehnică a vehiculelor. Din totalul de 2.867.404 de mașini, aproape 1,3 milioane sunt clasificate de municipalitate ca fiind vechi și cu impact negativ asupra mediului. Mai precis, 461.251 de autoturisme aparțin normelor Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3, în timp ce alte 835.856 corespund standardului Euro 4. Aceste date stau la baza planului Primăriei pentru instituirea unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii.

Propunerea oficială prevede ca primele restricții să intre în vigoare la 1 noiembrie 2027, vizând zona centrală și afectând inițial automobilele Non-Euro. În această primă fază, ar fi implicate 80.507 vehicule, adică aproximativ 3% din parcul auto analizat. Restricțiile vor fi extinse treptat: norma Euro 1 va fi inclusă în 2028, Euro 2 în 2029, Euro 3 în 2030, Euro 4 în 2031, iar Euro 5 în 2032. Deși planul este încă la etapa de propunere, mecanismele de control și sancțiunile rămân de stabilite de Consiliul General al Municipiului București. Primarul general, Ciprian Ciucu, a menționat ca soluție probabilă utilizarea camerelor video pentru identificarea automată a încălcărilor.

Poluarea și presiunea europeană

Justificarea principală a municipalității este nivelul ridicat de poluare generat de trafic. Analizele tehnice indică existența unei zone critice („hot-spot”) în centrul Bucureștiului, cu o suprafață de aproximativ 3,2 kilometri pătrați, unde concentrația medie anuală a dioxidului de azot (NO2) depășește limita legală actuală de 40 µg/m³. În 2023, s-a estimat că aproximativ 47.000 de rezidenți erau expuși la concentrații de poluanți peste acest prag. În anumite sectoare stradală înguste, denumite „canioane stradale”, peste 80% din prezența NO2 provine din surse legate direct de trafic. La Piața Unirii, contribuția traficului la poluare este evaluată la circa trei sferturi din totalul concentrației de dioxid de azot.

Problema este intensificată de istoricul juridic al României în materie de mediu. În 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat statul român pentru depășirea sistematică a limitelor admise pentru particulele fine (PM10) în București. Datele recente demonstrează că situația nu s-a ameliorat semnificativ, menținând presiunea asupra necesității de a reduce numărul și impactul vehiculelor vechi din centrul metropolitan.