Bucureștiul și Iașiul, singurele orașe românești din clasamentul global 2026

Ce provocări au marcat anul precedent?

Capitala României și Iașiul, singurele reprezentante ale țării în topul global al orașelor pentru 2026

Raportul elaborat de Oxford Economics pentru anul 2026 oferă o analiză complexă a performanței urbane la nivel internațional, evaluând metropolele pe baza a cinci piloni fundamentali. Această studiere nu se rezumă la o simplă ierarhizare statică, ci oferă decidenților din sectorul public și privat, inclusiv guvernelor și investitorilor, o viziune prospectivă susținută de date concrete.

Documentul evidențiază atât punctele tari, cât și vulnerabilitățile fiecărei localități, punând în lumină potențialul lor relativ de dezvoltare pe termen mediu și lung.

Ediția curentă a studiului acordă o atenție deosebită oportunităților strategice, utilizând capacitatea de prognozare a consultanților pentru a anticipa direcțiile de evoluție ale centrelor urbane globale.

Deși marile aglomerații tradiționale precum New York, Londra și Paris își păstrează primatul în ierarhia mondială, experții de la Oxford Economics semnalează o transformare structurală majoră. Migrarea activităților economice către megalopolisurile asiatice este un fenomen care nu poate fi subevalat, aceste centre devenind tot mai influente în structura puterii urbane globale. Totuși, dinamismul economic nu este exclusiv un atribut al continentului asiatic; pe întreg globul, apar zone noi care atrag atenția prin randamente ascendente.

Pentru a reflecta această realitate, în ediția din 2026 a fost inclusă o secțiune nouă, dedicată exclusiv orașelor cu un potențial ridicat de creștere, aspect pe care îl vom detalia în continuare.

Contextul anului precedent a fost marcat de diverse provocări, cu accent pe instabilitatea din Orientul Mijlociu, însă tendința generală a economiei mondiale și a peisajului urban a rămas una de progres. Nivelul de trai și oportunitățile disponibile continuă să se extindă odată cu această avântare globală, aspect surprins fidel de Indicele Global al Orașelor. În acest cadru, România este reprezentată în clasament prin două centre urbane: București și Iași. Dintr-un total de 1.000 de localități analizate la scară planetară, Capitala României s-a plasat pe poziția 214, în vreme ce Iașiul a ocupat locul 486.

Analizând detaliat cele cinci categorii care compun indicele, București înregistrează cea mai bună performanță în domeniul economiei, clasându-se pe locul 111. Următoarea poziție favorabilă este cea legată de calitatea vieții, unde orașul se situază pe locurile 234. La capitolul guvernanță, Capitala ocupă poziția 346, iar în ceea ce privește capitalul uman, se află pe locul 375. Slabiciunea principală a Bucureștiului se manifestă în categoria mediului, unde se clasează pe poziția 419.

Iașiul prezintă un profil diferit, având o situație mai bună în componenta de mediu, unde urcă pe locul 278. Cu toate acestea, orașul moldovean înregistrează cel mai slab rezultat din toate categoriile la capitolul capital uman, coborând până pe poziția 808.

În restul segmentelor, Iașiul se poziționează pe locul 398 la economie, 346 la guvernanță și 472 la calitatea vieții.

Iașiul: profil diferit și situație bună în mediu?

Pentru a contextualiza aceste rezultate, este utilă o comparație cu alte centre urbane din zona estică și centrală a Europei.

Conform aceleiași surse, Budapesta a obținut locul 111, Sofia s-a plasat pe poziția 303, iar Chișinăul pe locul 443. Astfel, Bucureștiul rămâne în urma capitalei maghiare, dar reușește să depășească atât Sofia, cât și Chișinăul. În contrast, Iașiul se situează sub toate aceste repere regionale, confirmând o distanță clară față de competitorii regionali.

Oxford Economics subliniază că orașele care domină fruntea clasamentului au în comun existența unor piețe de capital mature, rezerve ample de talente și instituții solide, factori care le asigură o poziție dominantă constantă. Orașele din Statele Unite se disting prin forța economică și calitatea forței de muncă, în timp ce cele europene obțin scoruri superioare în domenii precum calitatea vieții, protecția mediului și guvernanță.

Acest avantaj este explicat printr-un mecanism circular auto-susținut: o economie robustă îmbunătățește condițiile de viață, ceea ce atrage la rândul său specialiști de înaltă clasă. Odată intrat într-un astfel de ciclu pozitiv, un oraș poate fi deplasat din top doar prin șocuri externe de amploare semnificativă.

Topul zece al Indicelui Global al Orașelor din 2026 este format, în ordinea descrescătoare, de: New York, Londra, Paris, Seattle, San Francisco, Dublin, Boston, San Jose, Tokyo și Zurich. Imediat după ele se clasează Oslo, Los Angeles, Sydney, Washington D. C. Stockholm, Melbourne, Dallas, Copenhaga și München.

La cealaltă extremă a clasamentului, ultimele locuri sunt ocupate de metropole din Africa, Asia și America Centrală.

Poziția finală, locul 1.000, revine orașului nigerian Sokoto. Deasupra acestuia se află orașul chinez Weinan, pe locul 998, și Port-au-Prince, capitala Haiti, pe poziția 997. Potrivit analizei, toate cele trei localități înregistrează scoruri reduse la majoritatea celor cinci categorii, incluzând economia, capitalul uman, mediul și guvernanța.

Nouătatea adusă de ediția 2026 constă în identificarea a 28 de orașe cu cel mai mare potențial de urcare în ierarhie în anii următori, grupate pe regiuni unde economiile locale generează impulsuri semnificative. Pentru America de Nord, lista include Jacksonville, Boise, Durham, San Antonio și Edmonton.

Jacksonville este prezentat ca exemplu emblematic: aproape un sfert din creșterea PIB-ului local înregistrată în 2025 a provenit din sectorul tehnologic, iar populația sa este estimată să crească anual într-un ritm de aproape patru ori peste media Statelor Unite.

În Europa, orașele recomandate pentru monitorizare sunt Manchester, Eindhoven, Tallinn, Toulouse și Varșovia.