Averi nejustificate: peste 540 milioane lei, suma creanțelor fiscale în astfel de cazuri

Ce măsuri sunt necesare pentru un sistem fiscal modern și credibil?

Principalele constatări ale inspectorilor, ca urmare a acţiunilor de control din ultimul an, s-au bazat pe surse nejustificate de fonduri utilizate de persoane fizice pentru: ● depozite în numerar în conturile lor bancare personale şi/sau societăţi în care deţin participaţii; ● utilizarea fondurilor băneşti pentru achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile; ● credite acordate societăţilor; ● majorări de capital; ● depozite în numerar în ţară şi în străinătate la începutul perioadei verificate; ● surse de fonduri care se presupune că au fost obţinute în străinătate, care nu au putut fi dovedite în urma schimbului de informaţii cu autorităţile fiscale din ţări terţe. Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor: Aceste rezultate confirmă faptul că mecanismele de analiză a riscurilor și de verificare fiscală sprijinite de utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare.

Un sistem fiscal modern și credibil necesită norme uniforme, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și bogăția sau fluxurile financiare ale unei persoane. IA juridică În multe cazuri, persoanele verificate au susținut că sumele utilizate erau din fonduri deținute în numerar, din venituri străine sau din sume primite de la alte persoane.

Cu toate acestea, verificările efectuate au arătat că aceste explicații nu pot fi susținute de documente și dovezi care să demonstreze valoarea sumelor, calendarul obținerii acestora și existența lor efectivă în perioada verificată. În plus, analiza efectuată la nivelul ANAF a evidențiat, în unele cazuri, lipsa trasabilității fondurilor declarate.

Pe de o parte, persoanele indicate ca sursă a sumelor nu aveau capacitatea financiară de a le acorda, iar pe de altă parte, nu existau documente care să confirme originea și circulația banilor.

Încărcătura fiscală a inspectorilor?

Aceste constatări au dus la determinarea situației fiscale reale și la calcularea obligațiilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat.

În paralel cu identificarea veniturilor fără o sursă justificată, inspectorii ANAF au stabilit, de asemenea, venituri suplimentare cu o sursă identificată care rezultă din nedeclararea categoriilor de venituri, cum ar fi: ● venituri din cedarea bunurilor; ● venituri din activități independente; ● câștiguri din transferul valorilor mobiliare; ● venituri din străinătate; ● alte venituri supuse obligațiilor fiscale. Cele mai mari trei creanțe fiscale totale stabilite în perioada iulie 2025 - mai 2026 au fost: ● 23.075.130 lei - DGRFP Ploiești - AJFP Prahova; ● 22.538.669 lei - DGRFP București - Serviciul de verificare fiscală; ● 21.580.410 lei - DGRFP București - Serviciul de verificare fiscală.

Numai în mai 2026, ANAF a stabilit creanțe fiscale totale suplimentare în valoare de 54,636,713 lei prin emiterea a 56 de hotărâri fiscale. Cele mai mari trei creanțe fiscale totale stabilite ulterior în mai 2026 au fost: ● 10.978.817 lei - DGRFP Iași - Serviciul de verificare fiscală; ● 5.847.184 lei - DGRFP Brașov - AJFP Alba; ● 3.950.297 lei - DGRFP Craiova - AJFP Gorj.

Agenția Națională de Administrare Fiscală subliniază importanța respectării legislației fiscale și a obligațiilor declarative ale persoanelor fizice în ceea ce privește impozitul pe venit și reafirmă preocuparea pentru respectarea voluntară a contribuabililor.