Acte și Drepturi
Drepturi

Aspecte practice ale neurodreptului în contextul legii anti-SLAPP

Adrian Popa 18.10.2026

Abuzul de drepturi: ce înseamnă exact?

Abstract: Abuzul de lege - utilizarea instrumentelor judiciare pentru a intimida și coacționa libertatea de acțiune a unei persoane - este o practică bine cunoscută și recunoscută de mult timp. În prezent, legea anti-SLAPP reglementează un mecanism specific pentru a proteja un cerc mult mai larg de oameni decât este reprezentat de obicei de jurnaliști sau activiști împotriva acțiunilor disuasive.

Din perspectiva neurodegentului, constrângerea se poate manifesta nu numai la un nivel conștient, ci și inconștient, influențând mecanismele neurofuncționale implicate în anticiparea riscurilor și limitând spațiul real de alegere al individului.

Această abordare analizează precis acele realități și mecanisme umane care pot fi speculate prin utilizarea abuzivă a procedurilor judiciare și care sunt, implicit, protejate de noile norme.

Cuvinte cheie: neurodrect, SLAPP, intimidare, abuz de lege, coercție, efect disuasiv, anticipare a riscurilor, libertate de acțiune, luare de decizii, efect de răcorire

Abstract: Abuzul de drepturi - instrumentalizarea procedurilor judiciare în scopul intimidării și restricționării libertății de acțiune a unei persoane - este o practică cunoscută și recunoscută de mult timp. Legea anti-SLAPP stabilește acum un mecanism specific pentru a proteja o gamă mult mai largă de persoane decât cele asociate în mod obișnuit cu jurnaliștii sau activiștii împotriva acțiunilor menite să producă un efect disuasiv.

Din perspectiva legislației neurologice, coerciția poate funcționa nu numai la un nivel conștient, ci și inconștient, influențând mecanismele neurofuncționale implicate în anticiparea riscurilor și prin limitarea spațiului real de alegere al individului.

Cum se instrumentalizează procedurile?

Această lucrare examinează în mod precis aceste realități și mecanisme umane, care pot fi exploatate prin abuz de proceduri judiciare și care sunt, implicit, protejate de noul cadru juridic.

Cuvinte cheie: neurolaw, SLAPP, intimidare, abuz de drepturi, coerciție, efect disuasiv, anticipare a riscului, libertate de acțiune, luare a deciziilor, efect de descurajare

1. Legea anti-SLAPP.

Transpunerea Directivei (UE) 2024/1069 în dreptul național, prin Legea nr. 193 din 7 octombrie 2026, privind protecția împotriva cererilor neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică, cunoscută sub numele de legea anti-SLAPP (proceduri judiciare strategice împotriva participării publice), ne oferă posibilitatea de a privi la un fenomen juridic relativ vechi - abuzul de drept prin hărțuire sau intimidare - prin mecanismele judiciare - dintr-o perspectivă pe care cred că merită o atenție specială: perspectiva neurodegreiului[1].

Regulamentul se referă la protecția persoanelor implicate în acțiunile de mobilizare publică și este de remarcat faptul că intenția, așa cum este prevăzută în directivă, este de a proteja un spectru mult mai larg de persoane decât ar părea la prima vedere.

Cine se protejează prin acest regulament?

Într-o reprezentare intuitivă a fenomenului SLAPP, am putea gândi în primul rând la jurnaliști sau activiști.

Numai sfera de protecție este considerabil mai largă. Pe de o parte, conceptul de jurnalism este în sine un concept larg.

Directiva consideră că jurnalismul este realizat de o gamă largă de actori - reporteri, analiști, redactori, blogeri, precum și de alte persoane care publică propriul material, în formă tipărită, pe internet sau în alte moduri.

În opinia mea, în realitatea comunicării de astăzi, acesta este locul în care, în funcție de natura activității desfășurate, inclusiv creatorii de conținut pe noile platforme digitale - TikTok, YouTube, etc. - pot intra atunci când activitatea lor privește o chestiune de interes public.

Dar protecția nu se oprește aici.

Legea și directiva urmăresc să protejeze, în condițiile stabilite în acestea, orice persoană fizică sau juridică implicată în acțiunile de mobilizare publică, iar logica protecției depășește cu mult persoana care participă direct la dezbaterea publică.