Alegerile anticipate riscă să ducă România la statutul de țară cu datorie nesustenabilă

Ce spune agenția S&P despre situația noastră?

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a emis un avertisment sever privind consecințele unei posibile convocări a voturilor anticipate asupra stabilității financiare a României.

Potrivit expertului, intrarea într-un astfel de proces electoral riscă să provoace o retrogradare a ratingului de credit al țării, un eveniment care ar semnaliza o datorie nesustenabilă.

Această intervenție publică a avut loc pe 23 septembrie 2026, într-un context în care România se confruntă cu o necesitate acută de a numi un guvern funcțional.

Dăianu a subliniat că o decizie de a merge la urne în aceste circumstanțe ar coincide cu momentul critic în care agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) pregătește evaluarea sa, programată pentru data de 2 octombrie.

Președintele Consiliului Fiscal a explicat că organizarea alegerilor anticipate nu este un proces instantaneu, ci unul care ar prelungi incertitudinea politică timp de mai multe luni. La conferința NewMoney Talks, desfășurată miercuri, Dăianu a formulat o metaforă puternică, declarând că „ne jucăm cu focul” prin intrarea într-o perioadă marcată de alegeri anticipate, ceea ce ar putea declanșa automat un downgrade al notelor de credit.

Analizând perspectiva agenției S&P, Daniel Dăianu susține că nu este probabil ca instituția să ia o decizie de retrogradare imediată. În opinia sa, factorii cheie monitorizați vor fi capacitatea autorităților de a forma o coaliție de guvernare stabilă și modul în care bugetul pentru anul 2027 reflectă o continuă reducere a deficitului bugetar.

Ce înseamnă analiza macroeconomică în acest context?

Prioritatea absolută rămâne constituirea unui executiv nou, care să demonstreze conștientizarea gravității crizei fiscale actuale și angajamentul de a persista pe calea ajustării bugetare.

Contextul actual al României este fragil, având în vedere că țara deține ratingul BBB-, ultima treaptă din categoria considerată sigură pentru investiții, dar cu o perspectivă negativă. O scădere cu o singură treaptă ar împinge nota în zona „junk” (speculativă), o schimbare care ar majora costurile finanțării statului și ar restricționa accesul la fondurile investitorilor care se limitează strict la titluri de grad de investiție.

În paralel cu analizele macroeconomice, Dăianu a oferit și o perspectivă asupra negocierilor politice pentru formarea noului cabinet condus de Siegfried Mureșan. Premierul desemnat a anunțat intenția de a constitui un guvern cu trei vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri și a promis menținerea nivelului actual al impozitării, refuzând negocieri bilaterale separate cu parlamentarii PSD.

Totuși, Dăianu a observat că retorică adoptată până acum de Mureșan nu a fost suficient de persuasivă pentru a asigura sprijinul necesar din partea Partidului Social Democrat.

El a criticat stilul de comunicare, notând că „una este să fii politician la Bruxelles, altceva este să fii politician în România”, sugerând o lipsă de adaptare la realitățile locale.

Proiecțiile economice prezentate de președintele Consiliului Fiscal indică o contracție a produsului intern brut cu aproximativ 1% în cursul acestui an. Se așteaptă însă o redresare, cu o rată de creștere estimată la circa 2% pentru anul 2027. Aceste estimări subliniază importanța unei gestionări prudente a politicii fiscale pentru a evita o alunecare spre o situație de datorie publică insustenabilă.