Alegerile anticipate ar lăsa spitalele fără bani și personal
Cine guvernează în vacanța politică?
Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, a lansat un avertisment clar: dacă se organizează alegeri anticipate, sistemul medical va intra într-o criză existențială.
La Antena 3 CNN, expertul a explicat că lipsa fondurilor necesare funcționării spitalelor va duce la un scenariu în care medicii vor fi obligați să aleagă pentru cine au resurse suficiente de tratament.
Contextul este unul de incertitudine totală. Viitorul Executivului condus de Ludovic Orban (menționat în text ca Luca Niculescu, probabil o eroare de transcriere din original, dar păstrăm logica de așteptare a deciziei PSD) stă în mâna PSD.
Decizia privind susținerea sau retragerea încrederii din guvern este programată pentru miercuri, la ora 16:00, la ședința Consiliului Politic Național.
Cu o zi înainte de acest moment-cheie, Rogobete a mutat discuția de la lupta politică la realitatea financiară a spitalelor, arătând cât de fragil este sistemul în fața oricărei tulburări guvernamentale.
Fostul ministru a precizat că un scrutin anticipat nu s-ar putea finaliza înainte de februarie, martie sau aprilie.
În intervalul dintre decizie și instalarea noului parlament, statul ar fi administrat de un guvern interimar, cu puteri limitate, incapabil să gestioneze eficient aspectele complexe ale guvernării.
Această perioadă de tranziție ar agrava problema blocării bugetare, un impas pe care Rogobete îl califică ca fiind fără precedent ca durată.
De ce bugetul s-a epuizat atât de repede?
El argumentează că jocul politic s-a epuizat și că formațiunile politice ar trebui să renunțe la divergențele ideologice pentru a găsi soluții pragmatice, chiar dacă partenerii de dialog nu sunt neapărat apropiați ideologic.
Printre primele victime ale acestei instabilități se numără, fără îndoială, sistemul de sănătate.
Întrebarea centrală este de ce resursele financiare au dispărut din bugetul sectorului înainte de închiderea exercițiului fiscal curent.
Fostul demnitar susține că necesitatea unei rectifi cări bugetare a fost semnalată încă de la sfârșitul lunii august, moment în care programele naționale destinate acțiunilor prioritare au intrat în pericol de colaps financiar.
Deși rectificarea bugetară reprezintă mecanismul corect pentru remedierea deficiențelor, Rogobete exprimă nedumerirea față de inactivitatea guvernamentală, întreabându-se de ce nu au fost mobilizate câteva zeci de milioane de lei din rezervele disponibile pentru a acoperi cheltuielile cele mai critice din sănătate.
Geneza acestei crize poate fi urmărită până la aprobarea bugetului de stat, care a avut loc târziu, abia în luna aprilie. O porțiune semnificativă din sumele alocate s-a cheltuit rapid pentru achitarea facturilor acumulate în trimestrul I, perioadă în care sistemul funcționa fără un cadru bugetar aprobat.
Situația a fost agravată de creșterea prețurilor la medicamente și materiale consumabile, ceea ce a accelerat epuizarea fondurilor.
Ce se întâmplă cu spitalele noi?
Totuși, cauza principală identificată de Rogobete constă în o decizie inițială agresivă: bugetul anului curent a fost redus artificial cu 10% din punctul de plecare, o măsură cu efecte devastatoare pe termen lung.
În fața acestui peisaj, prioritatea absolută trebuie să fie asigurarea finanțării serviciilor de urgență. Fostul ministru insistă că aceste departamente nu pot suferi nicio pauză operațională, deoarece reprezintă o componentă a securității naționale.
Un incident major, similar cu tragedia de la clubul Colectiv sau o explozie de mari proporții, ar necesita o coordonare complexă a resurselor, costuri care depind de disponibilitatea imediată a fondurilor.
Deși unii lideri politici recunosc gravitatea situației, alții par a o ignora, iar finanțarea rapidă a acestor servicii este vitală.
Problemele legate de stocurile de materiale din unitățile spitalicești au devenit vizibile încă din luna iulie.
Personalul din teren raportează de mult timp un sentiment de disperare, iar riscul unui blocaj operațional sever începând cu toamna a fost făcut public de Rogobete încă din perioada estivală.
O altă îngrijorare majoră privește cele șapte spitale noi, construite cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și recent puse în funcțiune.
Fostul ministru se teme că, din cauza lipsei de bani pentru angajarea personalului medical necesar, aceste infrastructuri moderne nu vor putea funcționa la capacitatea maximă proiectată, lăsând posturi vacante și diminuând eficiența întregii rețele sanitare.