AGERPRES primește 7,5 milioane de lei pentru digitalizarea arhivei istorice

Ce suma a fost alocată integral pentru digitalizare?

Finanțarea europeană a blocat 7,5 milioane de lei pentru transformarea digitală a patrimoniului istoric al agenției de presă.

Proiectul, identificat prin codul SMIS 349517, a intrat oficial în faza de implementare după semnarea unui acord de finanțare care alocă o sumă totală de 7.529.934,73 lei pentru digitalizarea arhivei Agenției Naționale de Presă (AGERPRES).

Scopul inițiativei este conservarea și valorificarea materialului arhivistical, considerat un serviciu de interes major pentru public. Contractul a fost încheiat între agenția de presă și Autoritatea pentru Digitalizarea României, instituția care acționează ca Organism Intermediar în cadrul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).

Potrivit comunicării transmise marți de AGERPRES, beneficiarii direcți ai acestei investiții sunt cetățenii, comunitatea academică, precum și entitățile din sectorul public și privat.

Implementarea proiectului se va desfășura pe o perioadă de 36 de luni, cuprinsă între data de 28 septembrie 2026 și 28 septembrie 2029.

Arhivele ies din sertarele metalice!

Finanțarea este nerambursabilă și acoperă 100% din costuri, fiind structurată astfel: 5.643.633,30 lei provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), iar restul, respectiv 1.886.301,43 lei, sunt asigurați din bugetul național.

Claudia-Victoria Nicolae, directorul general al AGERPRES, a subliniat importanța strategică a acestui demers, declarând că este prima dată când agenția ocupă rolul de coordonator și beneficiar direct într-un proiect european, după ani în care a colaborat ca partener cu alte agenții de presă din Europa, finanțate de Comisia Europeană. Ea a menționat că instituția își asumă acum responsabilitatea de a conduce întregul proces până la finalizare, garantând obținerea unor rezultate tangibile.

Directorul general a mai arătat că arhivele nu vor mai fi stocate în sertare metalice, ci vor fi deschise lumii în format digital. Publicul va putea explora istoria României prin intermediul textelor și imaginilor colectate începând cu anul 1889, când a fost înființată agenția.

Aceste documente reprezintă memoria națională, fiind martorii transformărilor suferite de țară.

În contextul actual, când distincția dintre realitate și ficțiune este adesea incertă, aceste materiale devin instrumente cruciale în combaterea dezinformării și a știrilor false, funcționând ca dovezi ale timpului.

Câte imagini și platforme noi vor fi create?

Ana-Maria Bușoniu, directorul general al Organismului Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI), a susținut necesitatea implementării proiectului MySMIS 349517. Ea a caracterizat inițiativa ca pe un exemplu model de utilizare a fondurilor europene pentru digitalizarea și conservarea memoriei istorice, făcând-o accesibilă tuturor și oferind instrumente moderne contra dezinformării.

OIPSI sprijină demersul și își dorește ca rezultatele să constituie un serviciu public digital de referință.

Patrimoniul vizual al AGERPRES este impresionant, cuprinzând aproximativ 4,5 milioane de imagini stocate pe plăci de sticlă, filme și diapozitive, realizate în intervalul 1927-2003.

La acestea se adaugă o colecție vastă de știri transmise pe hârtie, prin telex și fax de-a lungul deceniilor.

Cine sunt utilizatorii așteptați și cum va fi comunicarea?

Majoritatea acestui material există exclusiv pe suport fizic, fiind vulnerabil la degradare și inaccesibil publicului larg. Obiectivul central este crearea unei arhive digitale de interes public, accesibilă oricui are conexiune la internet, inclusiv cetățenilor, cercetătorilor, cadrelor didactice, studenților, redacțiilor și instituțiilor.

Până la finalul perioadei de implementare, se vor digitaliza și publica pe platforma dedicată 100.000 de fotografii și 100.000 de texte cu valoare istorico-patrimonială. Se vor dezvolta trei platforme software distincte: una pentru arhivarea și vizualizarea imaginilor istorice, alta pentru verificarea autenticității imaginilor folosind inteligență artificială și tehnologia blockchain, și o platforma „Știrea zilei”, care certifică digital conținutul jurnalistic.

Proiectul va genera trei servicii publice digitale noi: managementul arhivei, accesul online pentru public și certificarea digitală a conținutului.

Întregul sistem va fi protejat printr-o infrastructură dedicată de securitate cibernetică.

Se estimează că arhiva digitală va atrage cel puțin 12.200 de utilizatori anual până la finalul implementării și aproximativ 68.000 de utilizatori anual în perioada de sustenabilitate. AGERPRES va informa publicul despre progresul proiectului prin fluxul de știri, site-ul agerpres. ro și rețelele sociale oficiale. Aceste activități de comunicare nu vor implica costuri suplimentare din bugetul proiectului, finanțarea europeană fiind alocată integral digitalizării, infrastructurii și serviciilor destinate publicului.