Agenția Națională de Integritate identifică 53 de funcționari publici în situații de incompatibilitate

Cine rămâne în funcție publică după ce ANI a constatat incompatibilitățile?

Agenția Națională de Integritate transmite că a identificat 53 de aleși locați și funcționari aflați în situații de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate, care continuă să ocupe funcții ori demnități publice. Agenția informează că a demarat procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicțiilor față de persoanele pentru care au fost constatate definitiv situații de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate și care continuă să ocupe funcții ori demnități publice.

Potrivit normelor tranzitorii prevăzute de noua lege a integrității, persoanelor față de care, până la data intrării în vigoare a legii, s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției „le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Identificarea a 53 de cazuri de incompatibilitate reflectă o verificare rigorosă a declarațiilor de avere și a activităților funcționarilor publici, evidențiând lacuni în sistemul de prevenire și control al conflictelor de interese. Majoritatea cazurilor implică funcționari din administrația locală și instituții de specialitate, unde acumulatele funcții sau interesele private au generat situatii de risc etic.

ANI subliniază că aplicarea normelor tranzitorii nu este o măsură punitivă, ci un mecanism de restaurare a integrității instituționale, obligând autoritățile competente să verifice și să actualizeze pozițiile funcționarilor în termenul stabilit.

ANI a demarat sancționarea a 53 de aleși în incompatibilitate!

Procesul include notificări scritte, verificări cruzate cu registrele de avere și consultări juridice pentru a evita contestații.

Această acțiune face parte dintr-o strategie mai largă de consolidare a cadrului etic în administrația publică, în contextul presiunii interne și externe pentru creșterea transparenței și responsabilității.

Fără asemenea intervenții, riscul de deteriorare a încrederea publică în instituții rămâne semnificativ, mai ales în perioade de reforme structurale.